Alegerea intre pensie si catedra

Consecinţe în condiţiile în care un sfert dintre profesorii universitari au peste 70 de ani.

Măsura guvernului de a interzice cumularea pensiei cu salariul a declanşat primul protest din partea învăţământului superior. Universitatea din Bucureşti (UB) atrage atenţia că există pericolul ca doctoranzii să rămână începând cu luna viitoare fără îndrumători, iar masteranzii, fără o parte dintre profesori. Cadrele didactice vizate de Legea numărul 329 vor trebui să decidă în această lună dacă vor renunţa la pensie sau la banii primiţi din partea universităţilor. Deşi, prevederea se va aplica pentru o perioadă de trei luni, şefii de universităţi cred că măsura va avea consecinţe iremediabile, deoarece reintegrarea în sistem presupune eforturi birocratice majore.

"Avem profesori universitari care au între 65 şi 70 de ani cărora le-a fost prelungit contractul de muncă, apoi profesori care au ieşit la pensie, dar au rămas pe posturile de profesori consultanţi, deci nu au contract de muncă, dar primesc indemnizaţie. A treia categrie este cea a profesorilor care au ieşit direct la pensie, fără să mai aibă activitate şi mai sunt şi profesorii care au peste 70 de ani, care au încheiat raportul de muncă, însă îndrumă doctoranzii fără a fi plătiţi. Legea îi afectează pe toţi. Este discriminatorie, deoarece dreptul la muncă este întărit de Curtea Constituţională ca fiind un drept ce nu poate fi limitat", a explicat pentru Gândul, rectorul UB, Ioan Pânzaru, precizând că acele cadre didactice ce vor fi nevoite să părăsească amfiteatrele universităţii se vor îndrepta spre instituţiile de învăţământ superior particulare, fapt ce va creea o inechitate în sistem: "Cei care sunt în această situaţie vor fi atraşi de universităţile private, unde nu există nici o restricţie de vârstă. Dacă acele universităţi vor obţine dreptul de a conduce doctorate, vor folosi profesorii formaţi de noi, fără a depune nici un efort".

Indemnizaţia unui conducător de doctorat: între 700 şi 1500 de lei

Aproape o treime dintre profesorii universitari ai UB au depăşit vârsta pensionării, situaţie ce se regăseşte în majoritatea facultăţilor româneşti. Gândul a prezentat în exclusivitate statistica cadrelor didactice care au peste 70 de ani şi au fost păstrate la catedre. În top conduce Universitatea Politehnica din Bucureşti, unde numărul profesorilor consultanţi este de 116, urmată de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, cu 115 profesori consultanţi. Per total, un sfert dintre cei care deţin titlul de profesor universitar şi care figurează pe statele de plată ale facultăţilor au peste 70 de ani.

Pe lângă diminuarea veniturilor profesorilor care au deăşit vârsta pensionării, indemnizaţia lunară în cazul conducătorilor de doctorat fiind cuprinsă între 700 şi 1500 de lei, Legea numărul 329 a stârnit protestele universitarilor şi din cauza faptului că o dată cu renunţarea la îndrumarea doctoranzilor, rectoratele vor primi mai puţini bani de La Ministerul Educaţiei, întrucât finanţarea de bază ţine cont şi de numărul conducătorilor de ciclu III, precum şi de numărul doctoranzilor. Or, spune rectorul Ioan Pânzaru, există pericolul ca anumite doctorate să dispară, din simplul motiv că unele domenii, precum cele din cadrul Facultăţii de Litere nu dispun de specialişi care să-i înlocuiască pe profesorii retraşi forţat de la catedre.

Sursa gandul.info