Anthony Ikwuagwu a terminat liceul cu nota 10 în Owerry, un oraş din sudul Nigeriei, şi a venit la universitate în România. Este student în anul IV al Facultăţii de Medicină Carol Davila.
Anthony Ikwuagwu este un student african de nota 10, care a venit să studieze medicina generală în România. Am încercat să aflăm care este părerea unui student străin despre învăţământul românesc, despre facultatea de medicină şi care sunt problemele cu care se confruntă studenţii străini veniţi la studii în România.
Cum este sistemul de învăţământ universitar din România faţă de cel din Nigeria? Dar faţă de cel din alte ţări ale Europei?
Anthony Ikwuagwu: În Nigeria am făcut un an de facultate la medicină şi pot spune că în România este mult mai bine din punct de vedere al dotărilor, al infrastructurii, laboratoarelor sau materialelor didactice pe care le avem la dispoziţie, faţă de facultăţile de profil din Nigeria, dar faţă de Europa, spre exemplu faţă de facultatea de medicină din Praga, nivelul este inferior.
Programa studenţilor străini din ţările dezvoltate ale Europei este mult mai bine structurată.
În România sunt multe materii de care nu avem nevoie, ne împiedicăm de ele, şi trebuie să le acordăm atenţie, deşi nu sunt foarte importante în procesul de învăţare. În România în general se învaţă foarte multă teorie şi se face foarte puţină practică. Asta înseamnă că atunci când terminăm facultatea, cel puţin un an ne ia să învăţăm practic ceea ce am învăţat teoretic în şcoală. Facultăţile din alte ţări ale Europei au o programă de studiu mult mai bine structurată.
Studenţii străini care nu au bursă trebuie să intre în "mafia căminelor"
Cum se descurcă un student străin în România cu locul de cazare?
A.I.: În România locurile de cazare sunt foarte puţine şi cei care nu beneficiază de bursă şi nu au loc asigurat sunt nevoiţi să dea şpagă, să intre în mafia căminelor şi să cumpere un loc de cazare ilegal.
Ai fost nevoit să cumperi un astfel de loc?
A.I.: Eu nu am fost, pentru ca am bursă, dar cei care nu au, dau între 400 şi 700 de euro pentru un an academic. În acest preţ nu intră chiria lunară pe care trebuie s-o plătească la administraţia căminului.
Cum te descurci cu bursa primită de la facultate?
A.I.: Am bursă de studii, care are o valoare de 160 de lei pe lună. Pentru nivelul de trai din România este destul de puţin şi nu este de ajuns pentru un student. Daca nu ai bani de la părinţi sau un job, nu ai cum să te descurci. Comparativ cu Nigeria, însă, este bine, pentru că acolo nu există burse de studiu.
Cum ţi se par studenţii români, cum te-ai adaptat?
A.I.: Nu am simţit niciun fel de discriminare din partea colegilor, deşi sunt mulatru. Eu am perceput studenţii din România ca fiind calzi, primitori şi prietenoşi, asta dacă şi studentul străin are o atitudine deschisă. Am însă destul de mulţi colegi care nu sunt de aceeaşi părere cu mine, deşi sunt tot din Africa.
Ce te-a impresionat cel mai mult la şcoala românească?
A.I.: Seriozitatea profesorilor din primii doi ani de facultate. Acum studiem cu medici, iar situaţia nu mai este aceeaşi.
Ce te-a dezamăgit cel mai tare la şcoala românească?
A.I.: Volumul de muncă foarte mare, materii fără noimă adăugate în programa şcolară şi practică puţină. Asta duce la plictiseală şi la pierderea interesului.
Ce ai schimba în sistemul de învăţământ românesc?
A.I.: Aş schimba felul în care este structurat materialul didactic. Aş scoate materiile neimportante şi aş lăsa materiile care sunt foarte importante, pe ele m-aş concentra cel mai mult şi pe învăţarea practică.
De ce ai ales o facultate din România pentru a studia medicina?
A.I.: Sunt jumătate român şi trecerea din Africa în Europa a fost mai simplă, pentru că rudele mele m-au ajutat să mă integrez şi să încep o nouă viaţă aici, în România.
Sursa realitatea.net 04.01.2010
Cristian Adomniţei a semnat, ieri, un protocol de colaborare cu Silano Marseglia ...
În perioada 30 mai-1 iunie 2008, va avea loc la Tg. Mureş, Festivitatea de Premiere SNAC 2008. Festivitatea de premiere include şi un concurs naţional de dans şi muzică, pe două secţiuni: modern şi tradiţional.
Standardele de cost sunt stabilite pe baza unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de mediul urban sau rural.
Sindicatele din educaţie cred că OUG 114/2009 privind disponibilizările din învăţământ poate fi modificată, dacă reprezentanţii Guvernului vor avea un dialog serios cu reprezentanţii cadrelor didactice, care susţin că acest act normativ a încălcat principii fundamentale.
Numărul maxim de posturi finanţate pentru învăţământul preuniversitar de stat în 2010 a fost diminuat cu 10% faţă de nivelul aprobat în 2004, cu peste 33.000 posturi, la un total de 306.000 locuri bugetate, reducerea urmând să fie aplicată în două etape, până la 31 august şi 31 decembrie 2010.
Preşedintele Băsescu a declarat, marţi seară, la OTV, referitor la decizia privind reducerea de posturi din educaţie, că vor pleca din sistem suplinitorii şi cadrele didactice aflate la pensie şi că o eventuală reformă curiculară va genera alte disponibilizări din sistemul de educaţie.