Ierarhizare facultati

Lipsa practicii şi prea multă teorie- punctele slabe ale învăţământului superior românesc

Absolvenţii de liceu vor şti, începând cu anul 2011, dacă facultatea pe care o vor alege oferă sau nu garanţia unei pregătiri de calitate. Aceasta după ce programele de studiu oferite de universităţi vor fi ierarhizate în funcţie de gradul de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii şi eficacitatea transferului de informaţii de la profesori la studenţi. Procesul va fi demarat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS)- instituţia însărcinată cu evaluarea şi acreditarea programelor de studii, în toamna anului viitor. "Vom începe cu evaluarea pe programe. Ne vom duce în universităţi cu scopul de a evalua câte un domeniu. Vrem pentru început să facem o evaluare pe parcursul a trei luni. Abia apoi vom putea face ierarhizarea universităţilor, dar în acest caz întâmpinăm dificultăţi. Încă nu avem criterii unanim acceptate, nu avem regulile jocului. Apoi, pentru ierarhizare avem nevoie de resurse financiare. Cine îmi plăteşte această evaluare? Vom discuta cu ministerul să vedem ce vrea. Care sectoare sunt mai slabe.", a explicat pentru Gândul, Ioan Curtu, preşedintele ARACIS. Primii paşi au fost făcuţi pe parcursul acestui an, prin intermediul unui proiect care a analizat cât de mult corespunde ceea ce se predă în amfiteatre cu nevoile piaţei muncii.

Memorare vs studierea cazurilor concrete

Concluziile studiului prezentat marţi sunt lucruri deja ştiute: România are un număr prea mare de studenţi în anumite domenii precum dreptul, prea mulţi profesori care predau fără a deţine competenţele necesare, iar practica de specialitate rămâne doar un principiu enunţat pe hârtie.

"Există o percepţie stereotipă a angajatorilor faţă de universităţi că acestea sunt conservatoare şi închise şi puţin interesate să se adapteze pieţei muncii. Pe de altă parte universităţile consideră că piaţa muncii nu e suficient de dezvoltată pentru nivelul de competenţă pe care ele îl produc. Universităţile sunt în continuare axate pe conţinuturi teoretice. Angajatorii solicită competenţe aplicate, practice, mai puţină teorie şi mai puţine concepte, mai puţine abordări de tip reproductiv al cunoaşterii. Au cerut să se introducă în curriculă mai multe exerciţii practice: de pildă în cazul dreptului să se renunţe la studiul foarte amănunţit al legilor şi manualelor şi să studieze cazuri practice, concrete. Să meargă mai mult pe cazuistică şi mai puţin pe teorie", a precizat expertul cheie al proiectului, Mihai Păunescu. De cealaltă parte, cei care îi şcolesc pe tineri sunt de părere că, deşi, în cele mai multe cazuri nu se pune accentul pe practică, programa nu poate fi schimbată peste noapte. Rectorul Univesrităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru, explică: "Nu poate să existe un raport de autoritate între cineva care impune un plan de învăţământ şi comunitatea academică. În privinţa dreptului, de exemplu, la concursul Institutului Naţional al Magistraturii, Universitatea din Bucureşti a avut întotdeauna cele mai bune rezultate din ţară. Noi ne gândim că studenţii ar trebui să se implice în organizare practicii, pentru că aparatul administrativ şi didactic nu poate acoperi o activitate atât de complexă". Proiectul "Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii, a fost derulat de ARACIS, Mott MacDonald Ltd şi Educaţia 2000+, în perioada ianuarie-octombrie 2009, costurile de 400000 de euro fiind asigurate prin programul Phare.

Sursa gandul.info