Marea ambiţie politică a preşedintelui Traian Băsescu, în al doilea mandat, este reformarea statului. UDMR, partenerul de guvernare al PD-L, partidul care a creat osatura majorităţii fără de care "construcţia Boc" n-ar avea consistenţă, a luat-o înaintea preşedintelui în acţiunea de reformare.
Parlamentarii UDMR au depus în iunie 2009, înainte de vacanţa de vară, un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională a României. Actul a avansat pe tăcute, dar sigur, fără ca celelalte partide să bage de seamă cât de periculoase sunt prevederile proiectului. În aceste ultime şase luni, toată lumea credea că nu există alt subiect de dezbatere şi de luptă politică altul decât alegerea preşedintelui ţării.
Iată că alţii au profitat de mecanismul Senatului şi au lăsat ca planul UDMR privind autonomia pe criterii etnice - proiectul este bine clocit şi face parte dintr-o strategie - să facă un pas mic dar uriaş ca însemnătate. Senatul a aprobat tacit voinţa UDMR de regionalizare în 16 entităţi teritoriale, între care una înseamnă reînfiinţarea stalinistei Regiuni Mureş-Autonome Maghiare, prin comasarea judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.
În septembrie 2009, Jeno Szasz, preşedintele Partidului Civic Maghiar declara la Odorheiul Secuiesc că "partidul merge cu convingere pe drumul pe care l-a ales către asumarea autonomiei". Tot atunci a fost adoptată de "civici" o declaraţie care afirmă că "actuala împărţire teritorial-administrativă a României este depăşită" şi adăuga: "viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, situată în limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei ".
Iar Senatul României s-a făcut că nu observă caracterul iredentist al proiectului de lege care include alături de alte patru macroregiuni şi Macroregiunea V, exact teritoriul smuls din trupul României prin Dictatul de la Viena. Covasna, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Bihor, Sălaj şi Satu Mare sunt incluse de cartografii UDMR, în Regiunea V, care riscă să devină "Coloana a cincea" în statalitatea românească.
Este un semn de întrebare cum s-a ajuns ca printr-un act procedural, cu toată opoziţia comisiilor de specialitate, Consiliului Legislativ, Guvernului, iniţiativa UDMR să treacă prin Senat fără dezbatere. Revenind la planul lui Băsescu de a desfiinţa bicameralismul, situaţia acestei legi antinaţionale arată şi pericolul adoptării reformei parlamentare. Legea adoptată de Senat urmează să intre la Camera Deputaţilor care are acum rol de decizie.
Va "scăpa" şi deputaţilor, prin nebăgare de seamă, reînfiinţarea prin lege a Dictatului de la Viena? Dacă nu era şi acest filtru, ce s-ar fi întâmplat? Chiar mi-e frică să privesc cum renasc stihiile trecutului prin erorile prezentului.
(sursa www.jurnalul.ro)
Cristian Adomniţei a semnat, ieri, un protocol de colaborare cu Silano Marseglia ...
În perioada 30 mai-1 iunie 2008, va avea loc la Tg. Mureş, Festivitatea de Premiere SNAC 2008. Festivitatea de premiere include şi un concurs naţional de dans şi muzică, pe două secţiuni: modern şi tradiţional.
Standardele de cost sunt stabilite pe baza unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de mediul urban sau rural.
Sindicatele din educaţie cred că OUG 114/2009 privind disponibilizările din învăţământ poate fi modificată, dacă reprezentanţii Guvernului vor avea un dialog serios cu reprezentanţii cadrelor didactice, care susţin că acest act normativ a încălcat principii fundamentale.
Numărul maxim de posturi finanţate pentru învăţământul preuniversitar de stat în 2010 a fost diminuat cu 10% faţă de nivelul aprobat în 2004, cu peste 33.000 posturi, la un total de 306.000 locuri bugetate, reducerea urmând să fie aplicată în două etape, până la 31 august şi 31 decembrie 2010.
Preşedintele Băsescu a declarat, marţi seară, la OTV, referitor la decizia privind reducerea de posturi din educaţie, că vor pleca din sistem suplinitorii şi cadrele didactice aflate la pensie şi că o eventuală reformă curiculară va genera alte disponibilizări din sistemul de educaţie.