Manualele româneşti ne îndobitocesc copiii. Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor pune în discuţie `balastul` din manuale

10 februarie 2010

Cărţile după care învaţă elevii din clasele I-VIII nu sunt conectate la realităţile generaţiei "cool". Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor pune în discuţie "balastul" din manuale.

Prinşi între Sadoveanu şi Alecsandri şi "ghiftuiţi" cu o gramatică prea grea pentru vârsta lor, copiii nu mai capătă plăcerea lecturii şi îngroaşă astfel rândurile celor care nu citesc, cred părinţii şi profesorii deopotrivă. E motivul pentru care conţinutul manualelor de limba şi literatura română, clasele I-VIII, va fi luat la puricat marţea viitoare.

Anunţul vine după ce ieri Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor a acceptat propunerea în acest sens, înaintată de Adriana Săftoiu.

„Manualele sunt o metodă de cretinizare şi de îndobitocire în masă. De acest învăţământ rigid poţi scăpa plecând din ţară”, e de părere şi Marina Constantinescu, filolog, critic de teatru şi mamă a unui copil prins între coperţile manualelor româneşti.
 
PROCEDURĂ

Alese de dascăli

Manualul este obligatoriu, face parte dintre „documentele curriculare principale”, care-i ajută şi pe profe sori, şi pe elevi. Dacă până în 1995 exista un manual pentru fiecare disciplină, elaborat de minister, din 1996 s-au introdus ma nuale alternative: adică mai multe variante pentru un obiect de studiu, din care profesorul de la clasă îl alege pe cel mai bun.

Pentru a selecta manualele „fezabile”, ministerul numeşte o comisie. Fiecare membru al acesteia primeşte variantele, fără coperţi şi numele autorilor, şi le alege pe cele ce a jung la dascăli în funcţie de calitate şi preţ. În prezent, pentru o disciplină, profesorii trebuie să aleagă şi între 13 manuale, de la diverse edituri.

DEZBATERE PE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Curăţenie generală între coperţi

Elevii anilor 2000 - generaţi ile de puşti „cool” conectaţi în permanenţă la internet şi gata oricând să te „updateze” cu cele mai noi englezisme acceptate de Academia Română - învaţă după manuale şcolare rupte total de realitate.

Neprietenoase, pline cu texte aride, care nu le încurajează creativitatea şi nici nu le fac poftă de lectură, cărţile pe care le primesc gratis de la stat sunt burduşite cu poezii pe care trebuie să le înveţe pe dinafară şi cu noţiuni de gramatică, de cele mai multe ori prea grele pentru vârsta lor.

Acestea sunt părerile părinţilor şi ale multora dintre profesori despre manualele din clasele I-VIII. „Din păcate, de 20 de ani discutăm despre acelaşi lucru, iar asta arată neputinţa sistemului de a rezolva problema. În clasele a III-a şi a IV-a, noţiunile de gramatică sunt excesive.

Elevul învaţă noţiuni de morfologie şi sintaxă, respectiv substantiv, numeral, subiect simplu şi multiplu, atribut etc., detalii care nu fac decât să îngreuneze programa”, arată deputatul PNL Adriana Săftoiu, care a înaintat ieri Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor propunerea dezbaterii pe cărţile de română după care sunt examinaţi şi notaţi elevii.
 
Fără îndoială, copiii trebuie să-şi însuşească în şcoală noţiunile de gramatică. Din păcate însă, acestea sunt îngrămădite până la finalul gimnazului şi, în cazul în care puştiul nu va studia, mai departe, la un liceu cu profil filologic, gramatica e abandonată cu voie de la minister.

„Gramatica de gimnaziu e de o complexitate nejustificată, necesară admiterii la Facultatea de litere”, adaugă Săftoiu. „Româna este ceva ce trebuie învăţat pe de rost” O altă problemă a manualelor alternative de limba română de astăzi o reprezintă partea de literatură.

„Avem o curriculă greoaie, iar în cazul acestor manuale vorbim despre texte care n-au legătură cu viaţa copiilor, de tipul «Ocaua lui Cuza», «După steag, băieţi!», «Stejarul din Borzeşti», care au ca temă doar trecutul. Eu nu spun că Sadoveanu şi Alecsandri nu sunt buni sau nu trebuie studiaţi, dar cred că elevii noştri sunt puşi prea devreme în faţa unor astfel de texte. Există scriitori noi, foarte buni, care nu apar în manuale. În momentul de faţă, româna este doar ceva ce trebuie învăţat pe de rost. Nu mă aştept ca în două, trei luni să rezolvăm problema, dar dacă, în următorul an şcolar, reuşim să facem ceva, măcar la clasele primare, ar fi un pas”, a precizat Adriana Săftoiu pentru EVZ.

Actualele manuale sufocă supleţea gândirii copiilor
 
Critic de teatru la „România literară” şi realizator TV, Marina Constantinescu, mama unui elev prins între coperţile cărţilor şcolare „cu texte imbecile şi prăfuite”, crede că manualele de astăzi nu fac decât să „împovăreze elevii, să-i uniformizeze, să sufoce toată supleţea gândirii lor cu acelaşi tip de informaţii rezidual”.

Potrivit lui Constantinescu, cea care se declară de-a dreptul „speriată” de ma nuale, România este incapabilă de a prelua ce e bun din Europa.

„Am văzut manuale de limba şi literatura germană, sunt total paralele cu ale noastre. Un profesor francez sau german nu ar putea niciodată să predea după un manual ca al nostru. Din păcate, cărţile noastre nu creează în niciun fel plăcerea de a învăţa, nu stârnesc curiozitatea de a descoperi, toate acestea sunt omorâte din start... şi-atunci, ne mai mirăm de ce copiii noştri nu citesc?!”. În opinia criticului, soluţia este ca în manuale „să se intre ca la deszăpezire”.

PĂRINŢI ŞI PROFESORI NEMULŢUMIŢI
 
Manuale multe, depăşite şi inutile

Andreea Archip

În ciuda faptului că există destule manuale pe piaţă, de la diverse edituri, nu toate reuşesc să ţină pasul cu nevoile de la clasă sau cu programa şcolară revizuită în permanenţă.

Profesorii acuză că de foarte multe ori n-au de unde alege, multe dintre cărţile după care ar trebui să predea fiind depăşite de realitate. „La clasele V-VII nu există niciun manual de matematică potrivit pentru programă şi niciunul nu e competitiv. Doar la clasa a VIII-a există unul care e făcut după noua programă”, explică Tina Galaţchi, profesoară de matematică în Capitală, „seceta” manualelor de calitate.

Şi părinţii au sesizat că, în ciuda faptului că toţi copiii sunt obligaţi să aibă manuale, acestea sunt ineficiente, iar profesorii nu le folosesc. „Fiica mea, elevă în clasa a V-a, a primit manuale la început de an, dar nu l-a folosit nici o secundă pe cel de matematică, considerat de profesor inutil şi mult prea greoi. Drept care, dascălul a înlocuit manualul cu o culegere, «Mate 2000»”, povesteşte o mămică.

Tocmai din cauza lipsei manualelor bune, părinţilor li se cer deseori bani pentru alte cărţi şi culegeri şi pentru materiale pe care dascălii le „culeg” de pe internet şi care trebuie multiplicate.

„Cel puţin la clasele mici, se exagerează cu prea multe caiete speciale şi diverse culegeri. Învăţătorul spune că nu e obligatoriu, dar dacă 25 din 27 de elevi cumpără culegerile acestea, învăţătorul lucrează din ele, nu din manual. Nu-i vina noastră că sunt prost gândite caietele-tip, ne-am săturat să tot scoatem bani din buzunar”, îşi spune oful un alt părinte.

„Doar la clasa a VIII-a există un manual după noua programă.”,
TINA GALAŢCHI, profesor

(sursa www.evz.ro)