“Păcatul mogulului este tocmai acesta: transpartinic şi transideologic.”

Ştirea dată de Tolontan a fost confirmată azi oficial şi de trustul lui Bobby Păunescu, şi de Ringier (care a mai luat nişte decizii drastice zilele astea, închideri de reviste în proiect, după ce în prealabil au fost anunţate reduceri de salarii). Primul gînd – o să mai avem un mogul, de data asta clar portocaliu. Mai departe?

- nu prea înţeleg panica la apariţia unui nou trust de media destul de solid după achiziţia amintită. Panica trebuie să vină din altă parte: că sînt trusturi care ţin cu Băsescu sau care urăsc Băsescu. Şi atît.

- e o iluzie să credem că mogulii sînt monocolori. Vântu l-a urît pe Băsescu şi i-a dat lovitura finală lui Geoană în campania electorală. Păuneştii au fost în diverse zone politice şi ei. Păcatul mogulului este tocmai acesta: transpartinic şi transideologic.

- Geoană a fost ironizat cînd a spus că vrea presă de stînga: e mai cinstit să spui că vrei întărită o zonă ideologică, decît să ceri presă pro-X sau anti-Y (Geoană a fost oportunist în stilul său inimitabil cu altă formulare – condamnarea comunismului şi a mineriadelor. Anti-Iliescu adică. Îmi pare rău, dar în conflictul ăsta ţin cu Iliescu…). Păcatul lui Geoană este că el gîndeşte ireversibil clientelar – el vrea o presă care să-i apere oamenii (or presă din asta a fost slavă domnului – că l-au apărat televiziunile cape nimeni altul). Dar o presă asumat de stînga ar fi cazul să apară, nu cu sprijin de la vreun partid. Ci să apară natural. Realităţile o cer. Avem numai ziare care îşi asumă diverse “drepte”

- nu sînt din cei care să demonizeze absolut mogulismul în România – genul ăsta de isterie n-ajută pe nimeni. Dar cred că renunţarea uşoară a Ringier la EVZ şi Capital este şi un episod important în demitizarea “multinaţionalei” – idolul la care s-au închinat românii vreo zece ani. Ziaristul trebuie să-şi facă treaba în condiţii austere – vor conta cazurile individuale şi va conta solidaritatea trans-trusturi între ziariştii buni

- Avem o problemă de sistem, nu doar de excepţii moguleşti. Părerea mea e că multinaţionalele din România au gîndit “mogulesc” în multe momente importante, şi Ringier nu face excepţie. Perspectiva de acum asupra presei, ca parte dintr-o piaţă care dictează tot, este cea care ne împiedică de exemplu să punem la punct un TVR care să contrabalanseze criza din privat.

- Cred că am asistat de fapt la o salvare a EVZ plus Capital. Ringier a mai închis ziare de mare tradiţie (Magyar Hirlap, in Ungaria), si nu era criza. Elveţienii nu ştiu să facă quality – sau ştiu să se folosească de astfel de ziare pentru a obţine altceva (să nu uităm că o echipă mai veche – din care făceam parte – a acuzat conducerea elveţiană că sugera înmuierea tonului anti-Năstase pentru obţinerea publicităţii de stat de atunci). Şi asta e o problemă a lor, dincolo de criză şi alte chestiuni de context. Rămîne de văzut dacă salvarea asta e o amînare a agoniei.

- jurnaliştii fac ziarul, nu Păunescu, nu Ringier, asta n-ar trebui să fie uitat – dacă procentul oportunist va sufoca oamenii de calitate din redacţie, cum s-a întîmplat prin alte locuri, totul se va duce de rîpă.