Intoarcere la pagina principala SNAC Romania
Login
Strategia Nationala de Actiune Comunitara Strategia SNAC Asociatia SNAC Forumul SNAC
Inregistrare Introduceti numele dvs. de utilizator
Introduceti parola dvs.
 

Creierul moral

Greu de crezut ca traim intr-o lume populata de indivizi altruisti si morali. Totusi, potrivit unor descoperiri recente ale neurobiologilor, creierul fiecaruia dintre noi este dotat cu doua predispozitii morale dobandite in decursul evolutiei: aversiunea de a provoca suferinta celor din jur si simtul echitatii.

Pe cat se pare, chiar si atunci cand suntem convinsi ca ratiunea ne ghideaza actiunile, in realitate tot emotiile o fac. Mai ales, in mod paradoxal, atunci cand actionam in mod corect, adica acceptabil din punct de vedere moral. Sunt convinsi de acest lucru specialistii in neurobiologie de la patru universitati americane (Southern California, Harvard, Caltech si University of Iowa), care, intr-un studiu publicat recent in revista Nature, demonstreaza legatura stransa dintre rationalitate si biologie. Printre experti se numara Marc Hauser, unul dintre directorii programului Mind, Brain and Behaviour de la Universitatea Harvard, si Antonio Damasio, un pionier in studierea fiziologiei emotiilor, autor al cartii Eroarea lui Descartes, in care contesta cu argumente stiintifice separatia mintii de corp, unul dintre fundamentele gandirii filosofice a matematicianului francez.

Potrivit studiului oamenilor de stiinta americani, persoanele care au suferit leziuni in regiunea lobilor frontali, o zona a creierului corelata capacitatilor emotionale, isi pierd puterea de a lua decizii „corecte“ din punct de vedere moral, adica in acord cu canoanele etice impartasite de societate. Experimentul in cauza a implicat 30 de indivizi: sase cu leziuni la nivelul cortexului prefrontal ventro-median, 12 cu leziuni localizate in alte zone si 12 perfect sanatosi. Cei dintai au ales fara nici o ezitare sa actioneze „impulsiv“, intr-un mod considerat de ceilalti imoral, pentru ca, potrivit lui Antonio Damasio, „acestora le lipsesc empatia si compasiunea, capacitati care le impiedica pe cele mai multe persoane sa le faca rau celor din jur“.

Intrand in jocul propus de neurobiologi participantilor la experiment, puteti incerca sa raspundeti la urmatoarea intrebare: daca un prieten seropozitiv v-ar marturisi ca a decis sa infecteze cu buna stiinta alte persoane ca sa le provoace moartea, pentru care dintre urmatoarele decizii ati opta: sa il ucideti sau sa nu interveniti deloc? In limbaj de specialitate, acest tip de dilema se numeste scenariu moral personal, iar marea majoritate a voluntarilor confruntati cu un test de felul celui descris opteaza pentru... nonactiune. Mai precis, conform experimentelor, oamenii sanatosi aleg cea de-a doua varianta si numai cei cu afectiuni neurologice (dar cu capacitati intelectuale normale) opteaza pentru omucidere.

Contrar celor ce se vehiculeaza, realitatea este ca emotiile ii imping pe oameni catre actiuni mai putin transante. Daca aversiunea naturala fata de suferinta aproapelui pare a fi prezenta la copii chiar inainte de a-si dezvolta limbajul, potrivit mai multor experimente realizate de cercetatorii francezi de la Laboratorul de Stiinte Cognitive si Psiholingvistice din cadrul Scolii Normale Superioare din Paris, nu este vorba insa despre singurul element care-i indreptateste pe neurobiologi sa considere ca fiinta umana poseda o gramatica biologica innascuta a moralei. Inca din 2003, studii realizate in principal la Facultatea din Princeton, Statele Unite, au indicat faptul ca oamenii sunt predispusi si spre o alta componenta esentiala a moralei: simtul echitatii. In acest sens, unul dintre cele mai uzitate experimente este asa-numitul joc al ultimatumului, in care o persoana primeste zece dolari si trebuie sa doneze o parte dintre ei altcuiva. Acesta din urma are doua posibili­tati: daca accepta, primeste ceea ce i-a fost oferit, iar donatorul pastreaza restul; daca refuza, nici unul dintre ei nu se alege cu nimic.

(sursa descopera.ro)

 
 
Oportunitati voluntari
Comunitate
Prezentare activitate
Educatie
Cursuri
Evenimente
Resurse si fonduri
Intrebari frecvente
Documente
Legislatie

La Școala Specială nr. 2 “Constantin Pufan”din Galați a fost sărbătorită “Ziua Voluntarului”.
 
Lupta pentru regionalizarea Romaniei
 
Homeschooling - De ce refuză o familie să-şi trimită copiii la şcoală
 
Macroregiunea V sau Coloana a cincea?
 
Manualele româneşti ne îndobitocesc copiii. Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor pune în discuţie `balastul` din manuale
 
Legea Educaţiei intră în dezbatere publică până la 1 martie. Funeriu o vrea gata până la toamnă şi promite dezumflarea programei: "Nu mai avem timp"
 
Profesorii atacă în justiţie eliminarea sporurilor şi pregătesc pichetarea Ministerului Educaţiei
 
Copiii-cobai, incluşi în testarea vaccinului Cantgrip, primesc 600 de euro
 
Parlamentari din Consiliul Europei cer comisie de anchetă pe subiectul `falsei pandemii` de gripă A/H1N1
 
Streinu Cercel induce panica in populatie - afirma consilierul prezidential Virgil Paunescu. Romania nu va importa niciun vaccin
 
PANICA indusa prin propaganda TV – explicatia pentru valul de oameni care se vaccineaza FARA SA STIE EFECTELE ADVERSE. Continua presiunile fantastice pe medicii de familie!
 
Virusul gripei porcine a fost creat în laborator
 
Violenţa în şcoli persistă pe fondul ineficienţei măsurilor anunţate de autorităţi
 
“Nu vă fie teamă de ce aduce Noul An! ..."
 
Angajaţii din învăţământ nu vor fi afectaţi de OUG 114 până la 31 august 2010
 
Alegerea între pensie şi catedră va lăsa universităţile fără profesori la doctorate. Rectoratele au demarat protestele.
 
Legea educaţiei trebuia dezbătută în Parlament, pentru a permite implicarea societăţii civile
 
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că măsurile pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenţă 114/2009 vor fi luate în funcţie de cifra de şcolarizare şi a reasigurat că nici un post nu va fi pierdut până la 31 august 2010.
 
Bacalaureatul nu va avea modificări faţă de ceea ce s-a anunţat deja, pentru că merge înainte pe bază de ordonanţă de urgenţă. Directorii de şcoli pot fi membri de partid, pentru că interdicţia nu e prevăzută de Constituţie.
 
Noua Lege a Educaţiei se va aplica în următorul an şcolar, dacă se adoptă până la 1 septembrie