Legea educaţiei naţionale, lăsată corijentă la Constituţie

Curtea Constituţională a declarat, ieri, ca fiind neconstituţională Legea educaţiei naţionale. Aceasta e una dintre cele trei legi pe care, în septembrie, Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea. Reprezentanţii liberalilor au atacat actul normativ reproşându-i acestuia că încalcă trei articole ale Constituţiei, în principal fiind vorba de interdicţia pe care legea o statua, anume aceea că directorii de şcoli nu pot fi membri ai unui partid politic. De asemenea, liberalii cereau intervenţia Curţii Constituţionale şi în privinţa articolelor legate de autonomia universitară şi de dreptul universităţilor particulare de a decide asupra organizării interne. Amânată mai bine de două săptămâni faţă de celelalte două legi, Legea educaţiei a fost repusă pe rol ieri de către Curte şi declarată neconstituţională, întrucât încalcă mai multe articole din Constituţie.

Curtea spune că articolul ce interzice directorilor de şcoli să fie membri ai unui partid politic contravine articolului 40, alin. 3 din Constituţie, potrivit căruia "nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai Armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin legea organică".

Astfel, Legea educaţiei naţionale nu poate fi promulgată de către preşedinte, ea întorcându-se la Parlament. Prevederea conform căreia directorilor de şcoli li se interzicea apartenenţa la un partid politic a fost propusă de către Comisia prezidenţială pentru educaţie şi ea s-a regăsit în Pachetul Miclea. Încă de la apariţia ei în dezbaterea publică, această prevedere a stârnit numeroase controverse, dar, în final, în proiectul adoptat de Guvern s-a regăsit această interdicţie, explicaţia fiind aceea că, în lipsa ei, politizarea învăţământului ar ajunge la paroxism.

Bacalaureatul din acest an nu va suporta modificări

MEC a anunţat încă din septembrie că, în anul şcolar 2009-2010, bacalaureatul se va organiza după o formulă nouă diferită de cea de până acum. Astfel, elevii vor susţine în timpul anului şcolar probele de atestare a competenţelor de exprimare în limba română, într-o limbă străină, şi a competenţelor de lucru cu calculatorul, urmând ca, în sesiunea din iunie, să susţină probe scrise la 4 discipline şcolare. Acest nou tip de bacalaureat este consfinţit şi în legea tocmai respinsă. Din fericire, Guvernul a emis, în septembrie, o ordonanţă de urgenţă dedicată organizării în formă a bacalaureatului, astfel încât acest examen important să poată fi organizat indiferent de ceea ce s-ar fi întâmplat cu Legea educaţiei naţionale.

Sursa gandul.info