Intoarcere la pagina principala SNAC Romania
Login
Strategia Nationala de Actiune Comunitara Strategia SNAC Asociatia SNAC Forumul SNAC
Inregistrare Introduceti numele dvs. de utilizator
Introduceti parola dvs.
 

Ce este dizabilitatea ?

Dizabilitatea trebuie văzută ca o altă stare a normalităţii. Normalitatea include diferenţa.
Diferenţele exclud rutina şi anonimatul, sunt un factor de progres, produc modele culturale distincte şi aduc valoare adăugată oricărei societăţi.
Oamenii diferiţi trebuie respectaţi, nu toleraţi; valorizaţi, nu marginalizaţi; integraţi, nu excluşi.

Întotdeauna diferenţele i-au caracterizat pe oameni. Plecând de la acestea s-au născut o serie de practici sociale care au evoluat istoric de la segregare la integrarea celor diferiţi între ceilalţi.
Primele manifestări de acest tip sunt menţionate la spartani unde persoanele cu deficienţe erau stigmatizate de societate, erau considerate incurabile şi, în consecinţă, erau exterminate fizic. Exterminarea fizică a continuat şi în alte momente ale istoriei, variind doar criteriul după care se făceau deosebirile:

  - criteriul religios (vezi exterminarea populaţiei evreieşti în timpul celui de-al doilea război mondial sau arderea pe rug a ereticilor în Evul Mediu);
  - criteriul rasei (transformarea în sclavi a populaţiei aparţinând rasei negre şi tratarea negrilor sub demnitatea lor de oameni);
  - criteriul etnic (vezi modul în care sunt trataţi ţiganii şi, în general, emigranţii într-o ţară străină);
  - criteriul normalităţii psihico-fizico-intelectuale (marginalizarea persoanelor cu diferite deficienţe, boli cronice, incurabile – lepra, HIV-SIDA etc.);
  - criteriul social (împărţirea oamenilor în bogaţi şi săraci şi dispreţuirea acestora din urmă);
  - criteriul politic (vezi experienţele ţărilor socialiste în care o persoană care nu făcea parte din Palidul Comunist nu avea aceleaşi şanse de acces în plan profesional şi social iar dacă avea alte opţiuni politice, putea suferi condamnări etc.).

O altă practică a fost izolarea persoanelor cu deficienţe. Această izolare era realizată fie de către părinţi care, din diferite motive, ascundeau copiii cu deficienţe de privirea celorlaţi membri ai comunităţii, fie de către stat, care aduna astfel de copii în instituţii specializate cu dublu motiv:
  - pentru a-i proteja pe copii de societate;
  - pentru a proteja societatea de „handicapaţi”.
În anii ’50 exista o adevărată „febră segregaţionistă” ce a constat în înfiinţarea unui număr mare de instituţii speciale prin diversificarea categoriilor de copii consideraţi „anormali” şi prin sporirea numărului de copii excluşi din mediile obişnuite de viaţă şi educaţie.

Sfârşitul anilor ’60 aduce şi începutul recunoaşterii drepturilor oamenilor, indiferent de diferenţele dintre ei şi ideea integrării lor.
După anii ‘70 au apărut şi actele normative internaţionale care au consfinţit drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi s-a născut o adevărată între adepţii segregării şi cei ai integrării.

În prezent, vorbim tot mai mult de incluziune socială. Societatea incluzivă nu mai face diferenţe între oameni, promovează principiile egalităţii în drepturi şi al egalităţii de şanse şi de acces pentru toţi cetăţenii acesteia.

Educaţia incluzivă are în vedere o modalitate instituţionalizată de şcolarizare a copiilor cu dizabilităţi (ca şi a altor copii cu cerinţe educative speciale), în şcoli şi clase obişnuite, sau în structuri şcolare cât mai apropiate de cele obişnuite, dacă nu este posibil chiar în acestea. Un copil cu dizabilităţi numai este privit astăzi ca pe un „pericol” la adresa coeziunii şi performanţelor clasei. Integrarea sa şcolară reprezintă, în sine, o performanţă de care toţi dascălii trebuie să fie mândri.

Societatea românească de astăzi, recunoaşte şi garantează drepturile tuturor persoanelor, nu exclude persoana cu dizabilităţi şi familia acesteia de la viaţa normală a comunităţii, creează servicii care sprijină orice persoană să se integreze social şi profesional.

Nu uitaţi: TOŢI COPIII AU DREPTUL SĂ MEARGĂ LA ŞCOALĂ!

Şcoala va şti ce tip de educaţie i se potriveşte fiecărui copil şi îl va ajuta să se dezvolte potrivit intereselor şi posibilităţilor lui reale.

 
 
Oportunitati voluntari
Comunitate
Prezentare activitate
Educatie
Cursuri
Evenimente
Resurse si fonduri
Intrebari frecvente
Documente
Legislatie

La Școala Specială nr. 2 “Constantin Pufan”din Galați a fost sărbătorită “Ziua Voluntarului”.
 
Lupta pentru regionalizarea Romaniei
 
Homeschooling - De ce refuză o familie să-şi trimită copiii la şcoală
 
Macroregiunea V sau Coloana a cincea?
 
Manualele româneşti ne îndobitocesc copiii. Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor pune în discuţie `balastul` din manuale
 
Legea Educaţiei intră în dezbatere publică până la 1 martie. Funeriu o vrea gata până la toamnă şi promite dezumflarea programei: "Nu mai avem timp"
 
Profesorii atacă în justiţie eliminarea sporurilor şi pregătesc pichetarea Ministerului Educaţiei
 
Copiii-cobai, incluşi în testarea vaccinului Cantgrip, primesc 600 de euro
 
Parlamentari din Consiliul Europei cer comisie de anchetă pe subiectul `falsei pandemii` de gripă A/H1N1
 
Streinu Cercel induce panica in populatie - afirma consilierul prezidential Virgil Paunescu. Romania nu va importa niciun vaccin
 
PANICA indusa prin propaganda TV – explicatia pentru valul de oameni care se vaccineaza FARA SA STIE EFECTELE ADVERSE. Continua presiunile fantastice pe medicii de familie!
 
Virusul gripei porcine a fost creat în laborator
 
Violenţa în şcoli persistă pe fondul ineficienţei măsurilor anunţate de autorităţi
 
“Nu vă fie teamă de ce aduce Noul An! ..."
 
Angajaţii din învăţământ nu vor fi afectaţi de OUG 114 până la 31 august 2010
 
Alegerea între pensie şi catedră va lăsa universităţile fără profesori la doctorate. Rectoratele au demarat protestele.
 
Legea educaţiei trebuia dezbătută în Parlament, pentru a permite implicarea societăţii civile
 
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că măsurile pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenţă 114/2009 vor fi luate în funcţie de cifra de şcolarizare şi a reasigurat că nici un post nu va fi pierdut până la 31 august 2010.
 
Bacalaureatul nu va avea modificări faţă de ceea ce s-a anunţat deja, pentru că merge înainte pe bază de ordonanţă de urgenţă. Directorii de şcoli pot fi membri de partid, pentru că interdicţia nu e prevăzută de Constituţie.
 
Noua Lege a Educaţiei se va aplica în următorul an şcolar, dacă se adoptă până la 1 septembrie