Intoarcere la pagina principala SNAC Romania
Login
Strategia Nationala de Actiune Comunitara Strategia SNAC Asociatia SNAC Forumul SNAC
Inregistrare Introduceti numele dvs. de utilizator
Introduceti parola dvs.
 

Homeschooling - De ce refuză o familie să-şi trimită copiii la şcoală

13 februarie 2010

Pastorul Gabriel Curcubeţ refuză să-şi dea la şcoală cei patru copii, educându-i singur.

Sunt branduiţi din cap până în picioare cu Spiderman. Ştiu pe de rost programul posturilor TV specializate în desene animate şi filme pentru adolescenţi. Ştiu să folosească telefonul mobil mai bine decât un adult, iar primele litere le-au învăţat pe tastatura calculatorului. Sunt peste tot, sunt copiii noştri, o generaţie rezultată din consumism, şi uniformizare.

Există însă, în România, câteva sute de copii care reprezintă exact opusul standardului descris mai sus. Părinţii nu-i trimit la şcoală şi nu există nicio şansă să-i vedeţi vreodată la mall. Învaţă acasă, profesori le sunt chiar părinţii, sunt feriţi de ispitele vieţii moderne, sunt trataţi cu un regim de educaţie mult mai strict. Se numeşte „homeschool”, într-o ţară unde mersul la şcoală rămâne deocamdată obligatoriu.

Enclavă în enclavă

Casa familiei Curcubeţ, din Odorheiul Secuiesc, nu este una obişnuită. E organizată pe activităţi: la parter cantina, camera părinţilor, cancelaria, iar la etaj - camerele copiilor şi sala de cursuri. Gabriel Curcubeţ pastor presbiterian, este printre puţinii practicanţi de homeschooling din România deschis către public.

Livingul respiră un aer puternic de şcoală, hărţi şi tabele explicative agăţate pe pereţi, cărţi în fiecare ungher, calculatoare şi papetărie şcolară. În acest spaţiu sunt de fapt patru clase, corespunzătoare celor patru copii ai familiei. Mezinul, Ilie, are 7 ani şi este în clasa I. David, la cei 13 ani ai săi, este într-a VII-a, iar Matia şi Ester, în clase corespunzătoare vârstelor lor, adică 9 şi 11 ani.

Programa şcolară

Copiii sunt înscrişi la şcoli din Ungaria, unde învăţământul de la distanţă este permis, şi de două ori pe an trebuie să dea teste la materiile de acolo. Învaţă obiectele din programa şcolilor maghiare, plus limba română. Tatăl predă majoritatea obiectelor, ajutat de soţie şi de mulţimea de materiale didactice. „Nu avem probleme. Fac asta de opt ani, cred că mă pricep”, spune Gabriel. La matematică mai dă o mână de ajutor bunica, profesoară de matematică pensionară.

La chimie ajută un prieten. Doar pentru artă şi muzică apelează la profesori privaţi, deoarece David cântă la flaut, iar Ester la chitară. Orele ţin în general 20 de minute, însă nici o lecţie nu se termină până când Gabriel nu este convins că respectivul copil şi-a însuşit cunoştinţele. „La o şcoală obişnuită sunt testaţi rar şi prin sondaj. Nu e nicio garanţie că ştiu materia. Noi mergem la sigur. Eu ştiu exact ce au învăţat”, explică „profesorul”.

Teste şi evaluări

Notele, spune tatăl, nu sunt extrem de importante. „Mă interesează mai mult ca ei să fie bine pregătiţi. De asemenea, le evaluez vocaţiile. Dacă realizez că unul este mai bun la matematică, atunci îi cer doar un minimum acceptabil la literatură. Însă îi cer să fie foarte bun, peste medie de bun, la matematică şi ne concentrăm mai mult pe materiile favorite”, ne spune Gabriel Curcubeţ. Îşi testează şi el săptămânal copiii, testul având mai mult rol de exerciţiu. „Poţi să te simţi rău sau să fie ceva care te deranjează în momentul testării. Alţi copii au trac. Nu este un barem relevant”, completează acesta.

Neagă motivul religios

Copiilor nu le este interzis strict televizorul, însă părinţii spun că se uită rar pentru că nu sunt interesaţi. Desenele animate sunt limitate la poveştile lui Walt Disney, „frumoase şi educative”, iar filmele la „Cronicile din Narnia”.

În rest, materiale dintre cele catalogate de CNA drept „sănătoase”. Spiderman? Superman? „Nu pot fi modele, sunt nişte eroi falşi. De ce să apelez la fantezii când în istorie, de exemplu, sunt atâtea personalităţi cu vieţi memorabile şi relevante, oameni care chiar au făcut ceva important!”, spune Gabriel.

Pastorul neagă că decizia de a-şi educa singur copiii are la bază considerente religioase. „E o prejudecată. N-aţi prefera, dacă aţi putea, să vă petreceţi toată ziua împreună cu copiii?”, se revoltă el, fără a nega că le oferă puştilor săi şi o educaţie creştină. Urmează argumentul performanţei educative, despre care Gabriel spune că este mult mai bună decât cea de la şcoală, în sensul cel mai strict.

Copii poate prea cuminţi

Pe toată durata discuţiei noastre cu tatăl, copiii, trei la număr pentru că unul era la dentist, împreună cu mama, au stat liniştiţi, în „băncile” lor. Poate un pic prea liniştiţi, spune fotoreporterul EVZ, care, deşi s-a foit intens în jurul lor căutânduşi unghiurile sau le-a pus bliţul în ochi, n-a sesizat vreo reacţie.

Parcă nu existam pentru ei. Abia după vreo jumătate de oră au prins viaţă, aruncându-ne priviri pe furiş. Când l-am întrebat pe David dacă nu-i lipsesc colegii şi şcoala, n-a putut să răspundă din prima. S-a uitat panicat spre tatăl său. Am crezut că am descoperit „regia”. De fapt, David nu înţelesese ce-l întrebasem, pentru că nu vorbeşte prea bine româneşte. Răspunsul a venit sub forma unui „Nu” categoric.

VARIANTE

Homeschooling din credinţă


Ninel şi Monica Lazăr, din Braşov, sunt şi ei adepţii homeschoolingului. Trei dintre cei cinci copii ai familiei sunt înscrişi la şcoli din SUA, dar învaţă acasă împreună cu părinţii. Ninel este baptist şi spune că religia este principala motivaţie pentru care a ales această variantă.

“Este un drept fundamental ca părinţii să fie liberi să aleagă metoda de educaţie a copiilor lor, o spune şi Biblia”, afirmă el. De asemenea, profesiunea a cântărit în alegere. Lazăr este de meserie inginer constructor, la fel şi soţia, şi munca îi poartă prin diverse locuri. “Este o soluţie foarte potrivită pentru noi, pentru că nu trebuie să plimbăm copiii din şcoală în şcoală”, explică el.

“E o problemă de socializare. Şcoala pregăteşte copiii pentru viaţă, îi învaţă să se integreze şi cum să avanseze într-o ierarhie. Prin homeschool, această experienţă lipseşte.”,
DIANA STOIAN, psiholog

(sursa www.evz.ro)

 
 
Oportunitati voluntari
Comunitate
Prezentare activitate
Educatie
Cursuri
Evenimente
Resurse si fonduri
Intrebari frecvente
Documente
Legislatie

La Școala Specială nr. 2 “Constantin Pufan”din Galați a fost sărbătorită “Ziua Voluntarului”.
 
Lupta pentru regionalizarea Romaniei
 
Homeschooling - De ce refuză o familie să-şi trimită copiii la şcoală
 
Macroregiunea V sau Coloana a cincea?
 
Manualele româneşti ne îndobitocesc copiii. Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor pune în discuţie `balastul` din manuale
 
Legea Educaţiei intră în dezbatere publică până la 1 martie. Funeriu o vrea gata până la toamnă şi promite dezumflarea programei: "Nu mai avem timp"
 
Profesorii atacă în justiţie eliminarea sporurilor şi pregătesc pichetarea Ministerului Educaţiei
 
Copiii-cobai, incluşi în testarea vaccinului Cantgrip, primesc 600 de euro
 
Parlamentari din Consiliul Europei cer comisie de anchetă pe subiectul `falsei pandemii` de gripă A/H1N1
 
Streinu Cercel induce panica in populatie - afirma consilierul prezidential Virgil Paunescu. Romania nu va importa niciun vaccin
 
PANICA indusa prin propaganda TV – explicatia pentru valul de oameni care se vaccineaza FARA SA STIE EFECTELE ADVERSE. Continua presiunile fantastice pe medicii de familie!
 
Virusul gripei porcine a fost creat în laborator
 
Violenţa în şcoli persistă pe fondul ineficienţei măsurilor anunţate de autorităţi
 
“Nu vă fie teamă de ce aduce Noul An! ..."
 
Angajaţii din învăţământ nu vor fi afectaţi de OUG 114 până la 31 august 2010
 
Alegerea între pensie şi catedră va lăsa universităţile fără profesori la doctorate. Rectoratele au demarat protestele.
 
Legea educaţiei trebuia dezbătută în Parlament, pentru a permite implicarea societăţii civile
 
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că măsurile pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenţă 114/2009 vor fi luate în funcţie de cifra de şcolarizare şi a reasigurat că nici un post nu va fi pierdut până la 31 august 2010.
 
Bacalaureatul nu va avea modificări faţă de ceea ce s-a anunţat deja, pentru că merge înainte pe bază de ordonanţă de urgenţă. Directorii de şcoli pot fi membri de partid, pentru că interdicţia nu e prevăzută de Constituţie.
 
Noua Lege a Educaţiei se va aplica în următorul an şcolar, dacă se adoptă până la 1 septembrie